Planul pentru Romania

Regândim Romania

România frumoasă

păduri, turism și mediu

Salvarea pădurilor

Proiect național de regenerare a pădurilor timp de 10 ani și creșterea ponderii suprafețelor împădurite până la 32% din teritoriul național (nivelul actual al Germaniei) prin împădurirea a 1milion de hectare până în 2030.

  • Reducerea cu 50% a planurilor de exploatare din amenajamentele silvice aprobate.
  • Avizul de exploatare va fi emis de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare doar în condițiile în care proprietarul pădurii are aprobat planul de reîmpădurire a suprafeței exploatate.
  • Reducerea suprafetei exploatabile cu 50% si pastrarea a min 50% din lemnul exploatat pt industria locala.
  • Lemnul exploatat din fondul forestier național va putea fi comercializat doar prin depozitele autorizate de Garda Forestieră. Anunțurile de comercializare vor fi publicate în mod transparent pe site-ul instituției.

Sistem de impozitare suplimentare pentru exportatorii de masă lemnoasă (bușteni), similar cu cel pentru țigări și alcool.

Program național de stimulente fiscale pentru companiile care procesează în mod sustenabil masa lemnoasă.

Proiect național de parteneriat între stat, companii și cetățean pentru eliminarea deșeurilor din natură (adoptă o pădure).

Turism

Programul național „Turist în România” pentru promovarea destinațiilor autohtone.

Implementarea programului național „România, spa-ul Europei” pentru dezvoltarea turismului balnear și de wellness.

Program de eco-tichete turistice pentru voluntarii care se implică în protecția mediului și acțiunile de curățare a deșeurilor.

Programul „Trăiește românește” prin care vizitatorii vor putea experimenta stilul de viață și obiceiurile localnicilor în comunitățile rurale, în armonie cu mediul.

Programul „Credință și tradiții” de turism ecumenic, în colaborare cu BOR și principalele culte religioase.

Programul “Istorie și cultură” muzee, case memoriale, cetăți, situri patrimoniu UNESCO.

Programul de City-break axat pe diversificarea fluxului turistic spre principalele orașe cu potențial de dezvoltare: București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Oradea, Sibiu, Alba-Iulia, Brașov, Craiova.

Mediu

Dublarea capacității de producție de energie din surse regenerabile la nivel național, corelată cu crearea de capacități echivalente de energie puțin poluante (1000 MWh) prin centrale de generare avand drept sursă gazele naturale.

Investiții în capacități de producție locală de energie din surse regenerabile (până la 1 MWh), precum și a instalării de capacități de producție de energie electrică și termică în cogenerare.

Reducerea cu 80% a producției și consumului de plastic până în 2030.

Prelungirea “ Programului rabla “ pe tot parcursul anului 2020 pentru marcile Ford si Dacia pentru stimularea productiei interne de masini.

Program național de modernizare a instalațiilor energetice.

Stimularea producției de automobile electrice și majorarea cu 50% a cuantumului ecotichetului până în 2023.

Crearea a 500 000 de noi locuri de muncă în economia verde până în 2025.

Reducerea cu 50% a traficului greu de camioane până în 2030 prin implementarea de retele de transport de tip “rolling highway”.

Folosirea potențialului energetic al Mării Negre și transformarea portului Constanța în epicentru regional al „economiei albastre”.

Crearea unei economii 100% circulare până în 2030 și reducerea cu 50% a cantității de deșeuri menajere până în 2025.

Crearea unui dispecerat național de monitorizare a calității aerului cu un sistem de alertă și răspuns automat pentru protejarea sănătății cetățenilor.

România sănătoasă

sănătate și sport

Sănătate

Măsuri generale

Legea personalului sanitar: statut special pentru Medici și cadre medicale (facilități în funcție de gradul de risc ocupațional)

Dezvoltarea unui program național de prevenire a îmbolnăvirilor prin testare, educație și informare

Dezvoltarea de centre ambulatorii comunitare

Alocarea a 1% din PIB pentru finanțarea cercetării primare și aplicate în domeniul sanitar, mai ales prin stimularea tehnologiilor noi.

Dezvoltarea serviciilor de diagnostic și asistență de tip telemedicină: accesibilitate prin digitalizare

Măsuri COVID-19
Asigurarea unor locuri suficiente de terapie intensivă pentru potențialii pacienți cu Covid-19, luând în considerație în prealabil acea parte a populației afectată de patologii deja existente.

Testarea masivă a populației cu teste PCR în vederea stabilirii numărului exact de persoane bolnave, infectate, purtători sănătoși de virus Sars-Cov-2.

Măști de protecție gratis copiilor în școli și pentru categoriile defavorizate

Asigurarea de măsuri speciale pentru persoanele cu probleme respiratorii sau cu alte afecțiuni care îngreunează folosirea măștii de protecție

Sport

Obiective

Creșterea gradului de participare activă a populației la activitățile sportive,
Creșterea nivelului de sănătate individuală
Îmbunătățirea calității vieții, a nivelului de integrare socială și a coeziunii între membrii comunităților

Măsuri

Alocarea a 1 miliard de euro pentru domeniul sportului și activităților de prevenție în domeniul sănătății

Programul Național „Sportul pentru Toți”: vouchere pentru angajați și pensionari pentru susținerea activităților sportive

Programul Național de Promovare a Sportului de Performanță: reabilitare și modernizare a bazelor sportive

Programul Oina, Sport Național

  • realizarea de către statul român prin Compania Națională de Investiții a patru stadioane de oină în: București , Transilvania (Cluj-Napoca), Moldova (Iași), Dobrogea ( Constanța);
  • activități de promovare a sportului nostru național în școli, licee și universități și în rândul comunităților de români din diaspora;
  • includerea oinei în patrimoniul imaterial UNESCO.

România digitală

digitalizarea statului

Digitalizarea trebuie să se facă în paralel cu reforma administrației și a procedurilor greoaie de relaționare dintre cetățean și stat. Procedurile trebuie raționalizate și simplificate astfel încât procesul de digitalizare a acestora să fie cât mai simplu de structurat și implementat. Trebuie creată o infrastructură integrată care să lege toate instituțiile administrative asigurând astfel accesul și distribuția informațiilor inter-instituțional. Astfel mutăm strângerea de informații/acte necesare pentru o procedură de la cetățean la instituțiile de stat și micșorăm semnificativ timpul de rezolvare și soluționare a procedurii. Digitalizarea va fi strâns legată și de dezvoltarea infrastructurii informatice din comunitățile sărace și subdezvoltate.

Context

Grad redus de digitalizare (33%, față de media UE de 50%). Până în 2023 ne propunem să depășim media europeană și să țintim un grad de digitalizare de peste 60%, comparabil cu nivelul statelor dezvoltate.

Digitalizarea și reforma administrației vor fi componentele unei strategii convergente prin care se va schimba radical accesibilitatea serviciilor publice și va crește calitatea guvernării.

Digitalizarea administrației publice centrale și locale trebuie sa devină o prioritate națională, un obiectiv strategic, și nu numai un proces de achiziție de tehnologie. Prin digitalizarea administrațiilor publice centrale și locale se sporește eficiența fluxurilor, se reduce drastic gradul de birocratizare și poate cel mai important, se trece într-o eră a transparenței cu efecte pozitive asupra diminuării corupției.

Obiective

Eliminarea birocrației, hârtiilor și ștampilelor pentru cetățeni și firme: 90% din prestațiile publice către cetățeni și firme vor fi realizate online până în 2023.

Implementarea identității digitale astfel încât orice persoană fizică și juridică să dețină o identitate digitală, un cont unic protejat.

Semnătură electronică pentru fiecare persoană fizică.

Sprijinirea firmelor românești din domeniul IT prin prioritizarea know-how-ului autohton în construcția și integrarea unui portal național de E-guvernare.

Acces gratuit la un pachet complet de servicii publice digitale pentru toți românii.

Reducerea costurilor cu aparatul administrativ, reforma funcției publice și reorientarea resurselor pentru investiții și incluziune socială.

Măsuri

Implementarea unui portal național digital de E-guvernare folosind resursele și know-how-ul firmelor românești de IT. Portalul va integra toate serviciile publice furnizate cetățenilor, la nivel central. Va fi corelat cu o aplicație de E-guvernare pentru telefonul mobil, tabletă și alte dispozitive electronice. In acest mod vor fi eliminate complet hârtiile și ștampilele, înlesnind viața românilor și contribuind la creșterea competitivității economice a țării.

Implementarea unei rețele naționale de E-primării, integrate cu sistemul administrației publice centrale.

Programul O tabletă pentru fiecare român: cetățenii vor primi cu titlu gratuit, din partea statului, o tabletă încărcată cu datele lor personale, cu titlu nominal, folosită exclusiv pentru a accesa serviciile publice. Tableta va fi dată în custodie în mod gratuit, dispozitivul rămânând în proprietatea statului. Dispozitivul nu va putea fi transferat, vândut, împrumutat, etc.

Cetățeanul va avea acces la un ecosistem digital integrat care va include toate serviciile publice:

  • Plată taxe și impozite, parcări, vinietă, obținere autorizații, avize, certificări, cereri pentru ajutor social, acces la fonduri guvernamentale, structurale și de coeziune.
  • Acces la servicii de e-sănătate: consultații online (video sau prin chat), eliberare de rețete digitale, fișă electronică de sănătate.
  • Acces la servicii de e-learning: programe online de formare continuă, reconversie profesională și obținerea de certificări, diplome sau alte avize necesare desfășurării activității în diverse domenii profesionale, în funcție de grupul țintă în care se încadrează fiecare cetățean.

Programul Guvernul la tine acasă: servicii de asistență și consultanță gratuite pentru accesarea serviciilor publice digitale.

  • Fiecare comună, cartier va avea un birou de consultanță dedicat.
  • Persoanele vârstnice, cu mobilitate redusă sau cu dizabilități vor beneficia de un program social prin care se oferă servicii publice la domiciliul cetățeanului (vezi urna mobilă).

Lege de reglementare a telemuncii ca opțiune profesională cu avantaj de reducere a costurilor angajatorului, diminuare a costurilor cu transportul, a poluării, creșterea calității vieții și a eficienței angajatului.

România reformată

reforma administrației

Obiective

Eficientizarea administrației prin digitalizare și scăderea numărului de angajați, precum și sprijinirea reorientării profesionale a acestora spre sectoare unde pot aduce plusvaloare.

Sistem de remunerare meritocratic, în funcție de indicatori de performanță, care să confere prestigiu funcției publice și să motiveze angajații în exercitarea atribuțiilor lor.

Oferirea unei experiențe prietenoase, pozitive și eficiente a cetățeanului în relația cu statul.

Depolitizarea administrației și crearea unui mecanism de descentralizare selectivă, în funcție de performanța administrațiilor și regionale.

Crearea unui cadru de programare multianual care să permită coerență în implementarea proiectelor publice.

Măsuri

Introducerea bugetului multianual la nivel național și la nivelul instituțiilor publice, inclusiv la nivelul companiilor naționale și al UAT-urilor.

Transformarea SGG în „Dispecer național” cu rol de prioritizare a acțiunilor și coordonare strategică a politicilor la nivel național.

Introducerea unui sistem adaptiv de descentralizare în funcție de performanțe:

  • Asumarea la nivel județean și local a unui set de indicatori de performanță pentru UAT-urile respective și alocarea resurselor în mod transparent, în funcție de îndeplinirea acestor indicatori.
  • UAT-urile care obțin performanțe măsurabile comparative la țintele asumate vor primi un bonus de alocare bugetară stabilit prin lege și vor beneficia de autonomie sporită.
  • UAT-urile care nu îndeplinesc țintele asumate vor fi plasate sub „administrare specială”. Vor fi implementate programe naționale speciale destinate acestor județe/regiuni.
  • Se va ajunge la o situație de descentralizare selectiva, recompensare a UAT-urilor în funcție de performanțe și nu de culoarea politică, penalizarea autorităților cu performanțe slabe (prin autonomie decizională scăzută)
  • Administrarea se va realiza de către un Consiliu Special, format dintr-un comitet interministerial și sprijinit de un Board de experți români și internaționali cu pregătire în dezvoltare durabilă.

Crearea unei structuri la nivelul Guvernului cu rol de „administrator special” al zonelor defavorizate și al celor cu deficit de guvernanță.

Reforma aparatului administrativ corelată cu digitalizarea: eficientizarea administrației prin oferirea de opțiuni profesionale bugetarilor pentru o viață mai bună:

  • Auditul funcțiilor din sectorul public în contextul digitalizării.
  • Refacerea țesutului administrației publice prin reașezarea funcțiilor printr-un sistem de recrutare de tip EPSO (UE).
  • Angajații la stat vor fi remunerați în funcție de performanțe (target-uri pe departament) în funcție de obiective asumate, acolo unde acest lucru este posibil de la nivel de secretar de stat în jos.
  • Program de restructurări voluntare în funcție de preferințele profesionale ale fiecărui angajat (pachet de 12-24 salarii compensatorii, în funcție de vechime + credit garantat pentru investiții și antreprenoriat + acces gratuit la programe de formare profesională continuă).
  • Identificarea de opțiuni profesionale mai bune pentru bugetarii care stau în sistem din inerție sau comoditate – oferirea unei șanse reale de relansare profesională, a unui venit mai bun și creșterea satisfacției profesionale.

România prosperă

IMM-uri, mediu de afaceri și investiții

IMM-uri și mediul de afaceri

Program „Obiectiv 2025”: România în top 3 forțe antreprenoriale din Europa

  • Start-up Nation: 50.000 proiecte/an dintre care 10.000 în domeniul noilor tehnologii.
  • Povară fiscală 0 pentru firmele care investesc în cercetare și dezvoltare în domeniul noilor tehnologii (perioadă de 12 luni).
  • Crearea unui parc tehnologic de nivel mondial în fiecare provincie istorică, capabil să incubeze și să accelereze 1.000 de firme din domeniul IT în fiecare an (3.000 la nivel național, 30.000 în 10 ani).
  • Program național de parteneriat între IMM-urile românești și sistemul educațional (liceal, profesional și universitar) pentru a sprijini adaptarea abilităților tinerilor la nevoile pieței muncii și a facilita tranziția acestora în zona activă.
  • Program de repatriere anuală a 1000 de profesioniști români prin oferirea de condiții avantajoase la deschiderea unei afaceri în România.

Fond dedicat pentru IMM-uri – 7 miliarde EURO

  • Modificarea schemei de împrumuturi garantate pentru IMM-uri (5 miliarde dolari).
  • Fondurile devin nerambursabile dacă sunt folosite pentru plata salariilor (cel puțin 75%), chirie și utilități.
  • Perioadă de grație 12 luni.

Împrumuturi-punte pentru 6-12 luni pentru sectoarele economice cele mai grav afectate de criză (HoReCa, transporturi) (2 miliarde dolari).

  • Plata împrumuturilor începe în mai 2021.
  • Mărimea ratei corelată nu poate depăși 5% din cifra de afaceri.

Vouchere-restaurant de 100 de RON / angajat.

Cadru legislativ care să favorizeze accesul IMM-urilor la achiziții publice.

  • etichetă care va fi afișată de către achizitorii publici care aderă la practicile de achiziții „favorabile IMM-urilor”.

Informare, suport și asistență pentru IMM-uri:

  • Sprijin strategic oferit firmelor românești care își desfășoară activitatea peste hotare (după model francez) și pentru a ajuta acestea să fie competitive la procedurile de achiziție internaționale.
  • Platformă digitală integrată de informare și consultanță pentru micile afaceri românești.
  • Centre locale de suport IMM – asistență legală, juridică, contabilă, servicii conexe de digitalizare.

Investiții

Plan național multianual de investiții: (prioritizare a efortului financiar pentru a susține investițiile publice de importanță critică și cu nivel de maturitate ridicat).

Refacerea flotei românești de vapoare și șlepuri și dublarea capacităților portuare:

Realizarea canalului navigabil Giurgiu – București

FAZA I: Autostrăzi și drumuri expres de importanță critică:

  • Sibiu – Pitești – 2024
  • Iași – Târgu Mureș – 2026
  • Craiova – Pitești – 2022
  • Variante ocolitoare Valea Prahovei

FAZA II: Transport sustenabil

  • Infrastructura feroviară rapidă pe coridoarele de mare viteză.
  • Trenuri suburbane și regionale pentru creșterea mobilității și reducerea congestiei/populării.
  • Transport public nepoluant și sisteme performante de management al traficului, cu accent pe prioritizarea transportului în comun.

România solidară

incluziune socială și fiscalitate echitabilă

Incluziune Socială

Context

31,2% dintre români trăiesc în risc de sărăcie și excluziune socială. Este printre cele mai mari rate din UE, și un motiv de rușine națională. Pandemia COVID-19 va accentua inegalitățile sociale, generând și mai multă sărăcie și împingând din ce în ce mai mulți români în afara sferei productive a economiei, practic lăsându-i fără mijloace de a se auto-susține.

Printre grupurile cele mai vulnerabile se numără lucrătorii la negru, lucrătorii sezonieri (mai ales cei din agricultură), comunitățile roma, persoanele cu dizabilități și persoanele fără locuință.

Copiii din zone rurale și tabre de romi nu au acces la educație, la o nutriție de calitate, la servicii sanitare și de multe ori nu au acoperiș deasupra capului. Transferurile sociale, așa-numitele „pomeni” nu îi ajută pentru că nu le schimbă situația de bază.

E nevoie de măsuri care să modifica structural viața acestor oameni: acces la educație, dobândirea de competențe necesare pe piața muncii, integrarea în economia reală, facilitarea accesului la sistemul bancar și la finanțări pentru locuințe, constituie măsuri care în timp vor asigura integrarea reală a acestor comunități în societate. Mai mult decât atât, prin implicarea acestor oameni în economia reală, va fi accesat un rezervor de capital uman și un potențial de productivitate (văzând eficiența costurilor cu forța de muncă) pe care în prezent RO nu îl fructifică.

Problema lucrătorilor sezonieri trebuie atacată de la sursă. Acești oameni trebuie să treacă printr-un program național masiv de învățare, perfecționare și reconversie profesională. Acest program trebuie cuplat cu un program de atragere de investiții și de stimular a antreprenoriatului, cu accent pe zonele defavorizate / regiunile cele mai sărace ale României.

Măsuri

Creșterea salariului minim până la 50% din salariul mediu pe economie (azi România este la coada clasamentului european, salariul minim reprezinta 39% din salariul mediu) spre deosebire de alte tari (Bulgaria 47% ; Ungaria 45% ; Polonia 46% ; Spania 50% ; Franta 62%)

Crearea de „Zone Economice Speciale”, cu statut de „paradis fiscal” în regiunile defavorizate, după modelul implementat în Sudul Italiei – măsurile se aplică până când aceste județe ajung la un nivel de dezvoltare de minim 75% din media României

  • ZERO birocrație — proceduri automate gestionate de SGG prin administrația specială a zonelor defavorizate
  • ZERO impozit pe profit/venit investiții de până la 50 de milioane de euro care creează minim 100 de locuri de muncă
  • Crearea de poli de atracție investițională, în fiecare județ, în funcție de specificul fiecăruia:
    – Parcuri industriale (producție)
    – Parcuri eco-industriale (energie, hidro, regenerabile)
    – Parcuri Tehnologice (în colaborare cu Asociația Internațională a Parcurilor Științifice)
    – Zone libere (noduri de comerț și logistică)
    – Districte de inovare (dedicate zonelor urbane)
  • CONECTARE prioritară a regiunilor subdezvoltate cu coridoarele de transport TEN-T
  • Programe gratuite de formare și reconversie profesională în parteneriat cu investitorii
  • Program de repatriere a lucrătorilor din aceste regiuni care sunt muncitori sezonieri în alte țări UE, activează în domeniul agricol sau în alte domenii măsuri cu valoare adăugată mică
  • Implementare în două etape:
    – 2020 – 2022: Vaslui, Botoșani, Călărași Giurgiu + Zone post-industriale (Munții Apuseni, Valea Jiului) cu statut special
    – 2022-2025: Suceava, Neamț, Vrancea, Buzău, Ialomița, Teleorman, Olt și Mehedinți

“Legea responsabilității pentru Diaspora”: introduce obligativitatea statului de a proteja românii care lucrează în alte țări (verificarea clauzelor contractuale, implementarea acordurilor bilaterale cu țările direct implicate, verificarea condițiilor de cazare, asigurarea siguranței economice și sociale)

Programul național de voluntariat „Mie îmi pasă de România!” (crearea unei rețele naționale care să ofere ajutor umanitar persoanelor cele mai afectate de criză)

Implementarea cuponului de 500 de euro pentru fiecare nou-născut.

Fiscalitate echitabilă

Scutire de la plata impozitului pe salariu și 50% reducere la celelalte costuri salariale timp de 12 luni pentru companiile care angajează șomeri, tineri sau persoane care nu au mai avut un loc de muncă declarat.

Reducerea evaziunii fiscale prin introducerea obligativității facturii electronice

Digitalizarea ANAF prin crearea și implementarea unui algoritm de inteligență artificială care să detecteze automat entitățile cu risc de evaziune fiscală

România rodnică

agricultură

Context

Suprafața medie a unei ferme românești este de 3,4 hectare (17 ha la nivel UE). O treime din total producție este realizată de exploatații sub 20 ha. Doar 1,2% din totalul fermelor au peste 100 ha. Nivel de asociere foarte scăzut raportat la media UE (68, față de 2400 în Franța). Nivelul scăzut al intermedierii financiare și acces limitat la creditare pentru micii fermieri (2016: doar 2,5 miliarde euro, beneficiari exclusiv fermieri cu exploatații de peste 100 ha, respectiv 2% din fermieri). Dependență de marii traderi de cereale: 60% din cereale se vând la recolta la prețul cel mai mic din timpul anului. Risc foarte mare: secetă și volum (preț). Subvenția la hectar este la aprox. 50% din media Europei de vest și dobânda creditelor bancare în euro este dublă în România față de UE.

Lipsa posibilitate de accesare a instrumentelor derivate pe burse futures.

Lipsa certificatelor de depozit garantate.

Inexistența capacităților de silozare a fermierilor din lipsa creditării pe stocuri și alte instrumente de creditare.

Măsuri

Crearea Băncii de Credit Agricol, cu capital majoritar de stat, care să le permită să investească în dezvoltarea agriculturii fără a depinde de alți actori economici, cu interese proprii. Implementarea unui sistem de garanții din partea statului cu scopul de a îmbunătăți sistemului de creditare și stimulare a Agriculturii asociative.

Operaționalizarea Bursei de Cereale și a unui sistem de certificate de depozit lichid care să asigure flexibilitate producătorilor și exportatorilor. Introducerea de instrumente derivate de acoperire a riscului de volatilitate a prețului.

Controlul stocului de cereale la principalele depozite pentru eliminarea evaziunii fiscale și elaborarea de politici agricole benefice (sistem funcțional de raportare).

Obligativitate prin lege ca 20% din marfa de la raft să fie achiziționată de la producători români și stimulente fiscale pentru comercianții care depășesc pragul minim.

Sprijinirea industriei procesatoare prin program dedicat de granturi pentru a reduce vânzarea de cereale ca materie neprocesată.

Proiect național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații în parteneriat public-privat (Canal Siret-Bărăgan).

Program de ajutor de stat pentru stimularea agriculturii prin promovarea fermelor de familie, a asocierii agricultorilor și a lanțurilor scurte de desfacere a produselor agricole.

Susținerea la nivel UE a dublării subvenției la hectar prin Politica Agricolă Comună și diferențiere în funcție de calitatea solului.

Subvenționarea locurilor de muncă din agricultură în vederea alinierii cu cele din Europa cu scopul de a nu mai fi doar un exportator al forței de muncă.

Sprijinirea Constituirii Camerelor Agricole.

România noastră

patriotism și valori naționale

Obiective

Obținerea autonomiei strategice a României pentru a asigura protecția cetățeanului în caz de criză.

Reducerea dependenței de actori externi în ceea ce privește materialele strategice, de strictă necesitate (alimentație și materiale sanitare).

Conservarea si propagarea identității națiunii române prin valorile de varf ale acesteia.

Folosirea capitalului uman din țară și de peste hotare pentru a promova interesele României în context european.

Crearea unui consens național privind direcțiile de dezvoltare a țării prin implicarea activă a tuturor actorilor relevanți.

Păstrarea conştiinţei şi a flacării identităţii neamului romanesc, pentru a conserva specificul nostru naţional şi demnitatea de creatori ai unor valori comparabile cu cele ale unor ţări cu o istorie şi o civilizaţie mai veche decât a noastră,

Afirmarea unei voci distincte și puternice a României în contextul european.

Implicarea investitorilor străini în procesul de reconstrucție și de dezvoltare a României.

Măsuri

Program național asumat de toate partidele politice pentru a obține autonomia strategică în plan european, prin următoarele acțiuni:

  • Reducerea dependenței de actori externi în domeniul sănătății și al noilor tehnologii.
  • Limitarea controlului actorilor externi în domenii de interes strategic.
  • Protejarea infrastructurii critice împotriva atacurilor cibernetice.
  • Garantarea autonomiei decizionale prin evitarea externalizării unor activități economice strategice.

Program multianual de reziliență națională în caz de criză:

  • Crearea Agenției Naționale de Securitate Alimentară, în parteneriat cu Rezervele Statului, care să asigure o rezervă de minim 3 luni de alimente și produse de minimă necesitate în caz de criză.
  • Program național de investiții în sistemul medical pentru a asigura răspuns rapid în caz de situații urgență sanitară (după modelul SMURD).
  • Crearea Agenției Naționale de Gestionare a Crizelor (după modelul FEMA – SUA), în subordinea CSAȚ.
  • Extinderea modelului SMURD pentru toate direcțiile de răspuns la situații de urgență
  • Coordonarea producției interne a bunurilor de strictă necesitate în caz de criză medicală: de ex. paracetamol, măști și ventilatoare.
  • Gestionarea stocurilor strategice.

Solicitarea la nivel UE a înființării unei Agenții Europene a Solidarității cu sediul la București.

Programul Europa începe cu România!: rețea de voluntari (experți din mediul academic, oameni de afaceri, membri ai Diasporei) care să se angajeze activ în promovarea României în Europa prin acțiuni culturale, promovarea mândriei de a fi român, sprijinirea elaborării de proiecte și mandate în interesul României în cadrul UE.

Programul Solidar cu România: parteneriat între stat și investitorii strategici pentru proiecte umanitare și sprijinirea incluziunii sociale.

Crearea unui Forum tripartit pentru dezvoltarea României, cu participarea statului, patronatului și reprezentanților sindicali, respectiv ai societății civile care să atingă un consens național privind direcțiile de dezvoltare și modul de aplicare a acestora.

Programul Dovezi de patriotism: afirmare a mândriei patriotice și de susținere a identității și valorilor românești prin intermediul instrumentelor digitale și de promovare (rețele sociale, FB, instagram, autocolante, insigne etc.) prin haștaguri/sloganuri: #IubescRomania #MandrudeRomania #ȚincuRomânia #WonderfulRomania #RomaniaFirst #UniqueRomania #RomanianPride

  • Campanii FB / Insta / TikTok susținute de vedete/influenceri.
  • Stickere/autocolante pentru mașini/ghiozdane/laptopuri.
  • Pancarte care pot fi afișate în curți (după model american).

Introducerea obligatorie a lecțiilor de educație patriotică (clasele V – VIII) cu accent pe promovare valorilor naționale, a identității unice a României, a tradițiilor și obiceiurilor unice.

Introducerea taberelor patriotice voluntare pentru copii de 15-20 ani din medii dezavantajate:

  • Participare gratuită, durată de 10 zile.
  • Elemente de antrenament militar.

România educată

educație

Legea de digitalizare a învățământului românesc:

  • Tablete și manuale în format electronic pentru toți elevii/profesorii.
  • Catalog electronic.
  • Internet în 100% din școli și licee.
  • Proiectul Biblioteca Națională Virtuală.
  • Învățământ online/flexibilizat pentru copiii din zone izolate pentru a reduce rata abandonului școlar și a crește performanța în condiții logistice dificile.

Program național de formare profesională pentru adulți: obiectiv = 20% din persoanele între 35-65 de ani implicate în activitați de formare continuă și reconversie profesională până în 2023 (în 2019 doar 1,9% dintre adulți erau implicați în formare continuă).

Program național de prevenire a abandonului școlar timpuriu: sistem de avantaje fiscale pentru familiile care sprijină continuarea educației pentru copiii lor. (România are un grad mare de abandon timpuriu în educație (15,3% în 2019). În 2018, unul din 7 tineri nu erau nici angajați nici în sistemul de educație.)

Introducerea modulelor obligatorii de educație democratică și educație financiară în școli.

https://partidul-republican.ro/wp-content/uploads/2020/06/Artboard-1.png
© Toate drepturile rezervate
Contact
0722-330-025
Şoseaua Iancului 15, Sector 2 Bucureşti